1939-1942 – MUTAREA ÎN GHETOURI

În septembrie 1939 Polonia a fost atacată, prima dată de Germania, iar mai târziu
de Uniunea Sovietică. În urma unui acord încheiat între cele două state, acestea și-au
împărțit Polonia între ele. Aproape două milioane de evrei trăiau în partea germană. Ei au
fost priviți de către liderii naziști ca având un statut chiar mai jos decât evreii germani. În
scurt timp, s-au realizat planuri de evacuare a evreilor din mediul rural și de trimitere spre
orașe. Autoritățile au vrut să creeze zone speciale, în care evreii să fie forțați să trăiască,
respectiv așa-numitele ghetouri. Aceste zone au fost, de cele mai multe ori, amplasate în
cartiere unde locuiau deja mulți evrei. Ne-evreii care locuiau acolo au fost obligați să se
mute. Relocarea în ghetouri s-a făcut, adesea, în condiții extrem de brutale.
Un gard sau un zid a fost construit în jurul zonei de ghetou. Toți evreii au fost forțați
să poarte un semn distinctiv pe haine, pentru a putea fi identificați ca evrei. Acest însemn
putea fi o stea galbenă cu șase colțuri, o banderolă galbenă purtată pe braț sau o panglică
albă cu o stea albastră cu șase colțuri. Evreilor le era strict interzis să iasă din ghetou. Cei
care încearcau să se ascundă depindeau de un ajutor extern pentru a supraviețui.
Pedepse grele erau aplicate de germani oricui era prins ajutând un evreu. Situația a făcut
ca unii evrei să fugă din ghetou pentru a scăpa de persecuție și suferință.
Sute de transporturi cu evrei au fost trimise, atât din Germania cât și din restul
Europei de Vest, către ghetouri din locuri îndepărtate, ca, de pildă, la Riga în Letonia sau
la Minsk în Belarus. Au fost, de asemenea, și unele transporturi cu romi în câteva dintre
ghetouri. Un număr important de persoane au fost duse la muncă forțată. În final,
ghetourile au fost lichidate, iar cei care nu erau considerați apți de muncă au fost uciși în
masă sau duși în lagăre de exterminare.
În 1941, Hitler a decis să atace Uniunea Sovietică. Echipe speciale au însoțit
armata, având scopul de a "curăța" satele de comuniștii sovietici și de evrei. Aceste
echipe, așa-numitele Einsatzgruppen, au ucis, de asemenea, mii de romi. Gropile comune
au fost pregătite, uneori de către populația locală, alteori chiar de către victime sau de
către prizonierii de război sovietici. Se estimează că aproximativ două milioane de oameni
au fost împușcați, arși sau uciși în bătaie de către aceste Einsatzgruppen.